Ce înseamnă Open Source Software. Într-o lume tot mai dependentă de tehnologie, software-ul reprezintă coloana vertebrală a inovației și a progresului. Totuși, sub întregul spectru al software-ului comercial și proprietar, există o mișcare revoluționară care promovează conceptul de libertate, colaborare și transparență în dezvoltarea software-ului. Această mișcare este cunoscută sub numele de Open Source Software sau software cu sursă deschisă. Ce înseamnă, de fapt, Open Source Software? De ce este atât de important și cum a schimbat modul în care privim software-ul? În acest articol despre, ce înseamnă Open Source Software, vă voi explica principiile și beneficiile care stau în spatele acestei mișcări revoluționare a dezvoltării software-ului Open Source.
Conţinut
Ce înseamnă Open Source Software
Sursa deschisă (Open Source) este un termen care se referea inițial la software-ul cu sursă deschisă (OSS). Software-ul cu sursă deschisă este un cod conceput pentru a fi accesibil publicului – oricine poate vedea, modifica și distribui codul după cum consideră necesar.
Software-ul cu sursă deschisă este dezvoltat într-un mod colaborativ, bazându-se pe evaluarea inter pares și pe producția comunitară. Software-ul cu sursă deschisă este adesea mai ieftin, mai flexibil și are o longevitate mai mare decât cel licențiat, deoarece este dezvoltat de comunități și nu de un singur creator sau de o singură companie.
Sursa deschisă a devenit o mișcare și un mod de lucru care se extinde dincolo de producția de software. Mișcarea open source folosește valorile și modelul de producție descentralizat al software-ului open source pentru a găsi noi modalități de a rezolva problemele din comunitățile și industriile lor.
Software-ul cu sursă deschisă este un software dezvoltat și întreținut printr-o colaborare deschisă și pus la dispoziție, de obicei gratuit, pentru ca oricine să îl folosească, să îl revizuiască, să îl modifice și să îl redistribuie după cum dorește. Acest lucru se deosebește de aplicațiile software private sau închise, de exemplu Microsoft Word, Adobe Illustrator, care sunt vândute utilizatorilor de către creatorul sau deținătorul drepturilor de autor și care nu pot fi modificate, îmbunătățite sau redistribuite decât în moduri specificate de deținătorul drepturilor de autor.
Termenul de sursă deschisă se referă, de asemenea, mai general, la o abordare prin care orice proprietate intelectuală (cum ar fi software-ul) este oferită unei comunități prin colaborare deschisă.
Istoria Open Source Software
Până la mijlocul anilor 1970, codul informatic era considerat ca fiind implicit în funcționarea hardware-ului și nu ca o proprietate intelectuală unică, supusă protecției drepturilor de autor. Organizațiile își codificau propriul software, iar schimbul de coduri era o practică obișnuită.
În 1974 a fost înființată comisia New Technological Uses of Copyrighted Works (CONTU), care a ajuns la concluzia că codul software este o categorie de opere creativă care poate fi protejată prin drepturi de autor. Acest lucru a alimentat creșterea industriei independente de editare de software, principala sursă de venit fiind codul sursă proprietar. Pe măsură ce calculatorul personal a adus aplicațiile pe birourile tuturor companiilor și în multe case, piața de software a devenit extrem de competitivă, iar editorii de software au devenit din ce în ce mai atenți la încălcarea drepturilor lor de proprietate.
În 1983 a început un fel de revoltă împotriva restricțiilor și limitărilor impuse de software-ul proprietar. Programatorul Richard Stallman a fost înfuriat de ideea că utilizatorii nu puteau personaliza software-ul proprietar în modul în care considerau că este necesar pentru a-și face treaba. Stallman credea că „software-ul ar trebui să fie liber, ca limbajul, nu ca berea” și a susținut ideea de a avea la dispoziție software liber pentru personalizare.
Stallman a fondat Free Software Foundation și, mai târziu, a condus dezvoltarea, printre alte aplicații, a unei alternative open source la sistemul de operare Unix, deținut de AT&T. De asemenea, el a inovat prima licență de software cu copyleft, Licența publică generală GNU (GPL), care prevedea ca oricine își îmbunătățea codul sursă să publice versiunea modificată în mod liber pentru a fi văzută de toată lumea.
Lucrarea lui Eric S. Raymond din 1997, The Cathedral and the Bazaar (Catedrala și bazarul), este considerată un alt punct de cotitură în mișcarea pentru software liber. Raymond a pus în contrast abordarea închisă, de sus în jos, tipică pentru dezvoltarea de software proprietar, în care toată dezvoltarea era gestionată de un grup central (pe care el a numit-o The Cathedral) cu dezvoltarea publică deschisă, partajată în mod liber pe internet. La scurt timp după aceea, Netscape Corporation a publicat codul browserului Mozilla ca sursă deschisă, iar mișcarea open source a căpătat legitimitate.
Deoarece mulți au considerat că termenul software liber al lui Stallman nu a pus în mod corect accentul pe liber ca valoare principală a software-ului, în 1999 a fost adoptat termenul open source. Inițiativa open Source a fost creată pentru al susține: organizația a stabilit, de asemenea, regulile de bază pentru industrie prin definirea sursei deschise și prin găzduirea licențelor de sursă deschisă conforme. În prezent, termenii free software, open source software sau OSS, free and open source software (FOSS) și free/libre-open source software (FLOSS) se referă la același lucru, software cu cod sursă disponibil pentru utilizare și personalizare publică.
Open Source Software în informatică
În prezent, software-ul cu sursă deschisă joacă un rol esențial în domeniul informaticii, tehnologiile cu sursă deschisă fiind la baza internetului, a informaticii de afaceri și a celei personale. Practic, toate dispozitivele informatice conțin acum coduri open source de mai multe tipuri, adoptate de obicei de dezvoltatori pentru a efectua operațiuni de bază și, adesea, funcții mai avansate.
Unele dintre cele mai populare aplicații software open source includ:
- Sistemul de operare Linux, o alternativă open source la sistemul de operare Unix
- Mozilla Firefox, un browser web bazat inițial pe Netscape Navigator
- LibreOffice, o suită de productivitate de birou care rivalizează cu Microsoft Office
- GIMP (GNU Image Manipulation Program), o alternativă open source la Adobe Photoshop
- VLC Media Player, o aplicație de vizionare video pe mai multe platforme
De asemenea, software-ul cu sursă deschisă este utilizat pe scară largă în calculul în rețea, în cloud și la nivel de companii. Categoriile de software open source citate de profesioniștii IT ca fiind cele mai frecvente în implementările din organizațiile lor includ:
- Limbaje și cadre de programare
- Baze de date și tehnologii de date
- Sisteme de operare
- Depozite publice bazate pe Git
- Framework-uri de inteligență artificială/Machine Learning/Deep Learning
De ce utilizatorii și companiile aleg open source
Motivele pentru care se optează pentru software open source pot varia semnificativ de la o persoană la alta și de la o organizație la alta. În multe cazuri, utilizatorii finali nu sunt deloc conștienți de existența programelor open source pe calculatoarele sau dispozitivele lor mobile. De asemenea, în prezent, este foarte frecvent ca utilizatorii finali să descarce o aplicație gratuită, cum ar fi browserul Mozilla Firefox sau o aplicație Android. Acești utilizatori doresc pur și simplu funcționalitatea programului, fără nicio intenție de a rescrie sau de a analiza codul sursă.
Pe de altă parte, o companie ar putea alege un software cu sursă deschisă în locul unei alternative proprietare din cauza costului redus (sau a gratuității), a posibilității acordate de a personaliza codul sursă sau a prezenței unei comunități mari care susține aplicația. Programatorii profesioniști sau amatori își pot oferi, în cele din urmă, voluntar abilitățile de dezvoltare și testare în cadrul unui proiect de suorce deschis, adesea pentru a-și spori reputația și pentru a intra în contact cu alte persoane din domeniu. În prezent, este obișnuit ca companiile să pună la dispoziția proiectelor cu sursă deschisă angajați plătiți pentru a sprijini vitalitatea dezvoltării de software cu sursă deschisă și pentru a contribui la asigurarea unor produse de înaltă calitate.
În timp ce produsele open source pot scuti companiile de costul licențelor, acestea pot implica și alte costuri, de obicei pentru integrarea în rețea, suportul pentru utilizatorii finali și IT și alte servicii incluse în mod obișnuit în software-ul proprietar. Cu toate acestea, multe companii consideră că software-ul open source pentru companii este cel puțin la fel de fiabil și de sigur ca software-ul proprietar și se simt mai confortabil cu soluțiile open source deoarece pot inspecta codul programului și pot înțelege exact ce adaugă la infrastructura lor IT.
Cum s-a creat Open Source Software
Modul de dezvoltare open source este foarte divers. Un număr mare de programe open source au fost create de programatori individuali sau de grupuri mici de programatori. De exemplu, Guido van Rossum a declarat că a început să lucreze la popularul limbaj de programare Python pentru că a avut timp liber în timpul vacanței de Crăciun din 1989; în mod similar, serverul web Apache a luat naștere de la un mic grup de programatori care au lucrat împreună pentru a îmbunătăți software-ul serverului scris inițial de Robert McCool, pe când era student universitar într-un program de supercalculatoare.
Pe măsură ce au ajuns la maturitate, acestea și alte proiecte open source au implicat multe mii de programatori care au contribuit cu nenumărate linii de cod, precum și la testarea software-ului, la scrierea documentației, la construirea site-ului web al proiectului și multe altele.
La celălalt capăt al spectrului, platforma de orchestrare a containerelor Kubernetes a fost inițiată de specialiștii de la Google ca o implementare open source a unei tehnologii create inițial la nivel intern pentru a echilibra sarcinile de lucru ale serverelor Google. Google a deschis proiectul comunității open source prin crearea unui nou consorțiu în cadrul Linux Foundation, numit Cloud Native Computing Foundation (CNCF). De atunci, mii de dezvoltatori au lucrat la evoluția nucleului, inclusiv reprezentanți ai marilor companii IT.
În timp, un ecosistem trebuie să susțină proiectele de software open source. Serviciile de găzduire a codurilor, cum ar fi GitHub, Bitbucket, SourceForge și Google Code, oferă depozite centralizate, control al versiunilor și alte funcții care permit echipelor diverse și distribuite să colaboreze și să gestioneze proiecte open source. Numai GitHub are 83 de milioane de dezvoltatori și peste 20 de milioane de depozite de proiecte deschise (fiecare depozit reprezintă o ramură unică a unui proiect open source).
Mai multe organizații non-profit au apărut pentru a sprijini și finanța întreținerea continuă a proiectelor cu sursă deschisă, cum ar fi Free Software Foundation și Open Source Initiative (OSI). Există, de asemenea, multe zeci de fundații pentru aplicații specifice, cum ar fi Linux Foundation, care sprijină programe specifice de open source și proiecte conexe în sprijinul acestor tehnologii.
Licențe de software open source
Încă o dată, GPL-ul lui Stallman prevedea că oricine putea să rescrie software-ul după cum considera necesar, atâta timp cât codul rezultat era publicat gratuit pentru toți. În acest fel, licența copyleft GPL a creat un nou tip de proprietate intelectuală în domeniul cvasi-public, dar cu restricții aplicabile din punct de vedere juridic impuse de titularul original al drepturilor de autor pentru a se proteja împotriva unor pretenții restrictive ulterioare de proprietate din partea altora.
De atunci, au fost dezvoltate numeroase licențe de software cu sursă deschisă; Open Source Initiative are peste 100 de licențe cu sursă deschisă aprobate. Unele dintre acestea permit crearea de produse proprii pornind de la codul sursă deschisă.
Licențele pentru surse deschise sunt uneori clasificate ca fiind permise, adică permit utilizatorilor să își protejeze munca, cum ar fi copyleft. Licențele pentru surse deschise MIT și BSD sunt cele mai utilizate licențe permise, în timp ce GPL rămâne una dintre cele mai utilizate licențe de protecție copyleft. Multe licențe alternative sunt compatibile cu GPL sau MIT, ceea ce înseamnă că un cod software scris sub această licență poate fi utilizat într-o altă aplicație care utilizează licența GPL sau MIT.
Exemple de business open source
Deși poate părea că crearea de software cu sursă deschisă este un efort de nivel înalt, chiar caritabil, crearea, întreținerea și evoluția acestui software implică o anumită perioadă de muncă, iar realizarea acestei munci este o chestiune de bani. Din fericire, există mai multe modalități prin care proiectele open source și companiile care gravitează în jurul acestora pot prospera.
Una dintre aceste modalități este reprezentată de contribuțiile filantropice către fundații. Companiile sunt interesate să susțină software-ul cu sursă deschisă, deoarece acesta oferă funcționalități importante la un cost foarte scăzut și, prin urmare, contribuie adesea cu fonduri și chiar dedică angajați activităților din cadrul proiectelor cu sursă deschisă. Dar acest lucru este în principal pentru întreținerea pe termen lung a tehnologiei și nu conduce la profituri pentru proiectul open source.
Un model de afaceri mai obișnuit este acela de a cere clienților să plătească pentru asistență și consultanță. În 1993, Red Hat a început să vândă distribuția sistemului de operare Linux pentru întreprinderi, taxând clienții pentru asistență și adăugând caracteristici menite să rezolve problemele pe care le-ar putea întâmpina o companie în implementarea unui sistem de operare care nu este întreținut și actualizat în permanență. În 2012, Red Hat a devenit prima companie de software open source care a depășit 1 miliard de dolari în venituri; în 2019, IBM Corporation a achiziționat Red Hat pentru 34 de miliarde de dolari, cea mai mare achiziție de software din istorie.
WordPress, inițial o platformă de blogging, este acum utilizat pe scară largă pentru crearea, gestionarea și găzduirea de site-uri web. WordPress funcționează ca o platformă bazată pe cloud sau software-as-a-service (SaaS) și percepe clienților taxe de abonament etapizate pentru găzduire web, asistență și funcționalități suplimentare ale site-ului (de exemplu, funcționalități de comerț electronic, instrumente SEO).
Alți creatori de software deschis nu cer nimic pentru software-ul lor, dar câștigă sume semnificative din traficul generat de acesta. De exemplu, GitHub câștigă bani din publicitatea care apare pe site-ul său; Mozilla Firefox câștigă bani din motoarele de căutare pe care le susține. Deci, dacă ați citit acest articol, acum știți ce înseamnă Open Source Software.